MENU

 

Pregatirea Suportului

Pregatirea suportului in vederea aplicarii protectiilor prin vopsire reprezinta parte integranta din ceea ce un sistem de protectie trebuie sa realizeze: adica sa raspunda solicitarilor din exploatare pe o perioada de timp cat mai lunga.

Pregatirea suportului in vederea aplicarii protectiei prin vopsire este indispensabila deoareceinfluenteaza direct durabilitatea in exploatare prin efectul asupra sistemului de protectie.

Pregatirea suprafetelor urmareste inlaturarea tuturor agentilor  de coroziune - tip oxizi rugina, saruri solubile, grasimi, praf, umiditate s.a.- dar si crearea unei rugozitati adecvate sistemului de vopsire recomandat  care sa imbunatateasca aderenta straturilor protectoare.

Tipuri de suporturi care se protejeaza prin vopsire sant : otelul, metalele neferoase ( Al, Zn , aliaje s.a.) betonul, lemnul,

Pregatirea suporturilor este clasificata dupa locul in procesul aplicarii sistemelor de protectie in : 
pregatire primara - se refera la suporturile noi, care nu au mai fost protejate .

pregatirea secundara - se refera la suporturile vechi, pe care vechea protectie este inca prezenta si care necesita doar reparatii ( locale) sau retusuri.

Pregatirea suporturilor noi este formata din:

  1. pregatirea initiala a suprafetei consta in :
  2. operatii de curatare generala : indepartare murdarie( ex. noroi, s.a.)
  3. operatii de pregatire a cordoanelor de sudura - operatii mecanice de indepartare zgura, stropi, polizarea cordonelor bombate si rugoase s.a.)si a muchiilor debitate (sanfrenare, rotunjire la raza min 2 mm).
  4. operatii de degresare : cea mai eficienta degresare este cu solutii alcaline; degresarea cu solvent este prea putin eficienta.
  5. indeparatea sarurilor solubile – operatie care se aplica in cazuri speciale ( prin spalare cu apa dulce sub presiune)

urmata de :

    b. pregatirea propriu-zisa a suprafetei urmareste obtinerea

  • unui grad de curatare ( micsorarea agentilor de coroziune- ex. tunder, rugina )
    si a
  • unui microprofil ( rugozitate) care sa permita  ancorarea mecanica a sistemului aplicat prin vopsire .

Inaintea alegerii sistemului de protectie trebuie sa se precizeze starea initiala a suprafetei din punctual de vedere al degradarii prin oxidare (ruginire):

ISO 8501-1 indica pentru otelurile carbon 4 stari initiale de ruginire :

Starea  A- cind dupa laminare suportul este acoperit cu tunder,
            B- cind ruginirea a avansat si tunderul a disparut, 
            C- ruginirea este generalizata fara pierdere mare de material si
       si  D- oxidare avansata cu cratere . 
A. Sablarea:

Metoda de bombardare a suprafetelor cu un jet sub presiune care prin prin impact produce curatarea de contaminanti ( tunder, rugina, praf, s.a.) a suprafetelor.

Sablarea se poate realiza:

  • cu jet 
        - de particule abrazive uscate( cea mai des utilizata ) sau in amestec cu apa (sablare abraziva umeda) sau
        - de apa sub presiune 
    sau
  • cu masini rotative, care utilizeaza particule abrazive uscate - numai pentru suprafete cu geometrie foarte simpla - ex. table, profile laminate

Materialele abrazive cele mai utilizate se pot clasifica :
    a. dupa natura : in metalice (alice metalice din otel, fonta, Al, bronz, s.a.), minerale (naturale - nisip cuartos, olivina s.a, artificiale – alumina, zguri, carburi s.a.) si organice (coji de alune, coji de nuci s.a.) si de alta natura (gheata, zapada carbonica s.a.); alegerea unui material abraziv se face dupa criterii care privesc natura suportului, poluare, protectia muncii (nisipul cuartos provoaca silicoza) s.a. 
    b. dupa forma particulelor :
        - colturoase - produc suprafete rugoase si sint cele mai eficiente in obtinerea gradului de curatire si conduc la cele mai ridicate durabilitati in exploatare.
        - rotunjite - care produc mai de graba o durificare superficiala , dar si de curatare - metoda mai putin eficienta si care are ca rezultat durabilitati ulterioare in exploatare dovedit mai slabe.
        - de tip cilindric- utilizate mai rar si cu cea mai mica eficienta in curatare.

Gradul de curatire al materialelor abrazive (saruri, umiditate , ulei, praf, s.a.) se evalueaza conform ISO 11124- 11127 si influenteaza decisiv rezultatul operatiei de sablare.

Sablarea abraziva este definita prin 2 parametri de evaluare: 
    a. gradul de curatire: care se estimeaza vizual (cantitatea de rugina s.a) prin comparare cu etaloane fotografice si se clasifica conform ISO 8501-1 in Sa 3- metal curatSa 2,5 – metal aproape curat.Sa2- sablare comerciala. Sa1- sablare de control
    b. obtinerea unui profil de ancorare care se poate 
        -estima utilizind etaloane:
                -conform ISO 8503(comparare vizuala) in: fin -parametrul Ry5 sub 50µm, mediu-parametrul Ry5= 50-85 µm, grosier- parametrul Ry5= 85-150(120) µm si extra grosier: parametrul Ry5 peste 125-150 µm( de evitat) ; cele mai frecvent indicat profil este - mediu
                - RUGOTEST No.3- comparare tactila - nestandardizate
        - se poate masura cu aparate speciale (ex. cu palpator) Marimea profilului de rugozitate se alege/ indica functie de tipul de vopsea si de grosimea totala a sistemului de protectie . Sablarea cu jet de apa de inalta ( HP) si ultrainalta ( UHP) presiune se recomanda ca metoda foarte eficiente de indepartare a protectiilor vechi, care produce si o curatare foarte eficienta a sarurilor dar nu produce microprofil!- este capabila doar sa "reconstituie" microprofilul sablarii abrazive initiale .

B. Pregatirea mecanica cu scule manuale si mecanice – ISO 8501-1

Se poate realiza prin: periere (perii manuale sau mecanice-rotative), ciocan cu ace, discuri abrazive, dalti (manuale / mecanice), panza abraziva s.a. 
Pregatirea mecanica este slab productiva, creaza grade de curatire mediocre ( St3- echivalent cu Sa 2,St2- ISO 8501-1) dar are avantajul ca se poate aplica pe suprafete mici. 
Pregatirea mecanica poate induce lustruirea suprefetei- aspect negative, care conduce inevitabil la aderente slabe ale sistemelor de protectie si, implicit, la durate de viata mici.

C. Curatarea cu flacara

Metoda standarizata - in ISO 8501-1 apare ca grad de curatire Fl

Pentru pregatirea suprafetelor in vederea efectuarii reparatiilor locale, intretinere se utilizeaza in principiu aceleasi metode de pregatire utilizate pentru suprafetele noi, insa acestea se aplica un pic mai diferit, se mai pot completa cu prelucrarea prin abraziune cu hirtie PMa - ISO 8501.

Suportul adus in starea de curatare (gradul de curatare) recomandata – trebuie sa aiba aceasta stare de curatare inaintea inceperii aplicarii sistemului de protectie(vopsire).

Starea de curatenie (lipsa a contaminantilor) si microprofilul suprafetei (rugozitatea) constituie perechea de cerinte care se constituie in conditie necesara pentru obtinerea unor protectii eficiente de lunga durata.